„În ceea ce privește faptul că, în următoarea perioadă vor crește salariile pe mai mulți ani decât durează mandatul până în 2020, este o lege care a fost gândită în mod echilibrat, realist și eșalonată pentru a fi pusă în practică. Nu poate acest stat să susțină de mâine creșterea tuturor salariilor și vreau să mai fac o precizare: eu nu am uitat programul de guvernare, prezentat în campanie. Nu s-a zis niciodată nici atunci, nici după alergeri că, de la 1 iulie, vor fi mărite toate salariile. Da, este un decalaj la personalul sanitar și la medici (…) Nu e 1 ianuarie, e 1 martie, dar nu așa trebuie prezentată problema”, a declarat Liviu Dragnea, după ce Camera Deputaților a votat proiectul Legii salarizării unitare.
Dragnea a criticat absența ministrului Finanțelor și premierului Sorin Grindeanu, din plenul Camerei Deputaților, Olguța Vasilescu, fiind, de altfel, singurul membru al Guvernului prezent în sală.
„Într-adevăr, este o problemă faptul că, astăzi, ministrul de Finanțe nu a venit în Parlament să susțină această lege, cu toate că avea timp. Am puterea politică să îmi asum acest lucru și să îmi cer scuze că un membru al Guvernului, care trebuia să vină, nu a venit. Este o problemă pe care o vom regla în interior. Era bine să vină și premierul pentru că este o lege, poate cea mai importantă din acest an”, a declarat liderul PSD.
După încheierea votului, Dragnea a revenit și i-a atacat dur pe ministrul Finanțelor și pe primul ministru Grindeanu, afirmând că cel puțin absența lui Viorel Ștefan din plen la votul pe Legea salarizării poate fi considerată„o ofensă” și că acesta a procedat„incorect”. Întrebat dacă lipsa acestora poate fi interpretată prin faptul că Executivul nu susține legea, Dragnea a replicat:„Ar fi ceva foarte grav”.
„S-a afirmat greșit că vor scădea salariile în mai multe domenii”
În debutul dezbaterilor generale la Legea salarizării Liviu Dragnea a ținut să corectezeo serie de afirmații publice pe care le-a catalogat drept „eronate” privind scăderea salariilor în mai multe domenii sau stabilirea salariilor funcționarilor, discreționar, de primari, acuzând faptul că au existat mișcări, dintre care unele „coordonate”, prin care s-a încercat împiedicarea adoptării actului normativ.
„S-a afirmat greșit că vor scădea salariile în mai multe domenii, argumentându-se pe baza unui calcul eronat în care se înmulțea actualul salariu minim, din 2017, cu coeficienții din grila de salarizare. În realitate, potrivit art. 12, cu excepția funcțiilor de demnitate publică, toate celelalte salarii se vor stabili prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexă începând cu anul 2023. Până la acea dată, conform art. 37 din lege, creșterea salarilului va fi eșalonată în următorii 5 ani, până la atingerea nivelului prevăzut pentru anul 2022″, a spus Dragnea.
În viziunea sa, s-a afirmat greșit că salariile din administrația locală vor fi stabilite de primari în mod discreționar.
„În realitate, conform art. 11 alineat 1 din textul de lege propus, aceste salarii se vor stabili prin Hotărâre a CL, a CJ sau a CGMB. Mai mult decât atât, conform alineatului 2 al aceluiași articol, salariile din acest sector vor trebui să respecte ierarhiile prevăzute de lege, iar angajarea și promovarea în funcție se vor face conform prevederilor Legii salarizării”, a arătat Dragnea.
Totodată, liderul PSD a mai arătat că o prevedere importantă a legii vizează creștere salariilor medicilor și a sistenților medicali, care vor ajunge la 1 martie 2018 la nivelul calculat pentru grila ce va deveni operațională din 2022.
„De exemplu, un angajat care are un salariu de 4.000 de lei va beneficia de următoarele creșteri succesive până la 7.000 lei prevăzut pentru anul 2023. În 2018, va crește cu 25%, respectiv de la 4.000 la 5.000 lei, respectiv pentru fiecare an 2019, 2020, 2022, salariul va crește cu câte 500 lei, respectiv cu câte un sfert din diferența dintre 7.000 lei – salariu aferent anului 2023 și salariul de 5.000 de lei din 2018″, a mai susținut Dragnea.
În plus, Dragnea a menționat că, față de situația prezentată anterior, pentru personalul didactic creșterea din 2018 va fi de 50% față de salariul aflat în plată, iar personalul militar și de ordine publică va avea o creștere chiar de luna viitoare pentru că multe disfuncționalități au fost corectate prin această lege, cât și prin legea 115/2017 în sensul că solda de bază s-a mărit la nivelul salariului minim din 2017 la care se aplică sporturile corespunzătoare.
Legea, votată după 15 minute de dezbateri generale
Ședința de plen a Camerei Depuțatilor în care s-a discutat Legea salarizării personalului bugetar a debutat cu declarații polițice susținute de toate partidele din Parlament, care au durat în jur de 50 de minute. Deputații au epuizat în doar 15 minute dezbaterile generale pe marginea Legii salarizării personalului bugetar, articolele legii și amendamentele fiind votate în bloc.
Actul normativ urmează să fie trimis spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis.
USR anunțat deja că va strânge semnături pentru a contesta la Curtea Constituțională Legea salarizării. Anunțul a fost făcut de deputatul USR, Cristian Seidler, potrivit căruia juriștii partidului strâng deja toate „motivele de neconstituționalitate” din lege.
„Este marca Olguța Vasilescu. După ce nu a terminat cartierul chinezesc, după ce nu a terminat stadioanele din Craiova, după ce nu a terminat de asfaltat jumătate de oraș, a venit cu o lege pe care nu o terminã și ea este într-o continuă dinamică, din eroare în eroare până la victoria finală. (…) Aceasta este Olguța Vasilescu și de aceea i-am cerut demisia din funcția de ministru al Muncii”, a declarat parlamentarul.
Chestionat cu privire la posibilitatea de a ataca legea la CCR, Seidler a răspuns că partidul său va face acest lucru.
Potrivit acestuia, legea este neconstituțională din mai multe motive, printre care se numără și faptul că Executivul nu a indicat în textul legii care este impactul bugetar.
„Și noi și sindicatele am spus această lege este neconstituțională din mai multe motive. Unul, principal este că dacă ne uităm chiar și acum în forma legii, acolo scrie nu are impact bugetar pe anul curent iar pentru următorii patru ani la impact bugetar nu este completat nimic. Guvernul habar nu are de fapt și improvizează raportat la impactul bugetar”, a detaliat Seidler.